Colegii mei
Un Blog unde fiecare poate gasi un coleg- de liceu sau facultate, destinat cu prioritate diasporei Romanesti

 

Colegiului Naţional Radu Greceanu - Slatina
     media: 5.00 din 2 voturi

Istoric

Construcţia gimnaziului a început în luna august a anului 1889 şi s-a încheiat în toamna anului 1891, realizându-se clădirea centrală cu latura din faţă etajată, cele două aripi fără etaj şi fără cele două încăperi (dreapta - stânga) ce i s-au alăturat mulţi ani mai târziu. În această primă etapă de construcţie se realizează şi imobilul cu sala de sport şi săli de clasă la etaj (clădire oarecum solitară pe care elevii anilor '60 - '70, considerându-se nişte "locatari" damnaţi, au asociat-o cu o închisoare, numind-o...Bastilia, nume folosit şi astăzi de toată şcoala). Aceasta este infrastructura gimnaziului real din Slatina, la naşterea sa ca instituţie şcolară.

Primul document istoric ce atestă existenţa oraşului Slatina pe harta ţării este privilegiul commercial acordat negustorilor braşoveni de Vladislav I (Vlaicu), domn al Ţării Româneşti între 1364-1377.

Datat 20 ianuarie 1368, hrisovul, scris în limba latină consemna, printre alte facilităţi, şi scutirea negustorilor de dincolo de Carpaţi de "toată vama de la Slatina".

Asupra semnificaţiei acestui înscris istoricii au făcut şi vor mai face încă multe comentarii.

După vestita bătălie de la Posada din 1330, câştigată de Basarab I, domnul Ţării Româneşti, împotriva regelui ungar, Carol Robert de Anjou, acest document pare să pună capăt unei tăceri glaciale care dura de 38 de ani.

Nu întâmplător unii istorici au apreciat documentul ca un semnal de pace dat ungurilor, ca o concesie făcută în mod conştient, din dorinţa de a avea relaţii paşnice cu această ţară, în condiţiile în care Ţara Românească îşi consolidase juridic şi militar statutul său de independenţă.

Evoluţia în plan economic, social şi cultural de atunci şi până la sfârşitul sec. XIX a oraşului Slatina a fost una lentă, dar asemănătoare cu a majorităţii oraşelor mici care se aflau la intersecţia unor importante drumuri comerciale. Aşa se explică faptul că la 1884, anul de naştere a Gimnaziului Real din Slatina, astăzi Colegiul Naţional Radu Greceanu, acest oraş era un centru comercial , meşteşugăresc şi agrar important pentru o rază teritorială de 30-40 km în dreapta şi în stânga Oltului.

În anul 1883, în timpul când ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor era Ion Câmpeanu s-a înfiinţat Şcoala practică de agricultură de la Strehareţi, astăzi Colegiul Agricol „Carol I" din Slatina.

În 1884, când ministrul de resort era Gheorghe Chiţu, originar din comuna Oboga, judeţul Olt, prin stăruinţa unui grup de moşieri din partea locului între care se detaşează familia Protopopescu, se înfiinţează Gimnaziul real din Slatina.

Gimnaziul reprezenta cursul inferior al liceului iar licee existau numai în oraşele mari ale României. Crearea gimnaziului a fost primul pas către înfiinţarea liceului care să aibă şi cursul superior.


Cauta-ti colegii de scoala - Acum veti apare si pe FaceBook
     media: 5.00 din 1 vot

Daca esti din Corabia, Mures sau orice alta localitate nelistata inca pe site, trimite un mesaj cu detalii despre scoala ta, promotia si numele catorva colegi. Avem deja peste 60 de mii de colegi aici, deci sansa sa comunici cu ai tai este destul de mare!


Licee din Republica Moldova
     media: 0.00 din 0 voturi

Liceul Prometeu din Chişinău a fost înfiinţat cu 20 de ani în urmă, fiind primul liceu privat din capitală. I-au urmat între timp alte 14. Un studiu la un liceu privat nu este ieftin, poate ajunge la 800 de euro pe an plus taxa de înmatriculare, cu toate acestea, an de an, aceste şcoli resping candidaţi.


Răsună primul clopoţel la liceul „Prometeu” din Chişinău. Cei care au venit pentru prima oară la şcoală sunt nerăbdători să-şi cunoască viitorii colegi, dar şi profesorii. Dar printre cei prezenţi aici şi foşti absolvenţi. Cristina Şterbeţ s-a despărţit de liceu abia două luni, dar a revenit în prima zi de şcoală chiar şi dacă eşti studentă.
„Oricât de mult aş vrea să mă bucur de faptul că am terminat şcoala, că s-au terminat 12 ani de chinuri şi de insistenţe, nu pot să nu regret faptul că am plecat din „Prometeu”. Cel care învaţă la „Prometeu” rămâne mereu „Prometeu”-ist pentru că este alt suflu, este un suflu aparte, este alt spirit. Te încarcă într-un fel de energie la un început de septembrie, la început de an nou şcolar.”
Zinaida Vîrlan este directorul adjunct al liceului „Prometeu”. Dumneaei o să ne spună despre rezultatele foarte bune ale elevilor de aici la concursuri, olimpiade sau competiţii internaţionale

Daca vrei ca si scoala ta din Republica Moldova sa fie prezenta pe site si sa iti intalnesti colegii de liceu sau facultate, scrie la redactaia noastra si as ava fi!


Colegii tai sunt acum si pe FaceBook
     media: 5.00 din 2 voturi

Am reusit sa creem si o pagina pe FaceBook la cererea abonatilor! Si nu sunt putini, peste 8000 de abonati! E timpul sa listezi si tu scoala ta pe blogul nostru, peste 3000 de membrii si-au gasit colegii! De ce sa nu fii si tu printre cei care discuta frecvent cu colegii de scoala . Am fi foarte fericiti daca am reusi sa listam si cateva facultati si universitati din tara! Succes!


Liceul Mihail Kogălniceanu - Galati
     media: 5.00 din 1 vot

Liceul Mihail Kogălniceanu

La 15 decembrie 1909, în urma propunerii făcută de corpul profesoral, ministerul a aprobat ca şcoala să poarte numele marelui om de stat şi de cultură, Mihail Kogălniceanu: "Am onoarea a vă face cunoscut că ministerul a aprobat ca şcoala să poarte numele de Mihail Kogălniceanu". În procesulverbal din 17 iunie 1909, se specifica faptul că "toate cadrele didactice, admiratoare ale marelui înaintaş, au căutat să îl urmeze în munca lor de zi cu zi". Printre cei care au luat parte la acest moment marcant se numărau: Florica Urechea, Elena Ivanovici, Dimitrie Dacian, M. Zaharia, Olga Demetriu, R. Condrea, M. Haneş, O. Pralea, Adela Răşcanu; sunt nume de prestigiu ale liceului, dar şi ale învăţământului gălăţean. În condiţiile generate de lipsa materialului didactic, de problemele legate de localul neîncăpător al şcolii, de lipsa unui spaţiu propriu, rezultatele activităţii lor sunt cu atât mai meritorii.


"Deschizând registrele de procese verbale, putem învăţa ca dintr-o carte de psihopedagogie. Probleme de şcoală sunt analizate, interpretate cu mintea şi sufletul. La 22 septembrie 1907, se fac propuneri pentru modificarea regulamentului şcolar asupra pedepselor care trebuie să fie educative, nu distructive; este consemnată şi propunerea ca predarea cursurilor de specialitate să nu se facă pe clase, ci pe specialităţi, pentru continuitate la fiecare obiect. În altă ordine de idei, la consiliul din 3 martie 1907, s-a discutat problema ortografiei, care devenise o problemă oficială şi acută, căci oamenii cu greu renunţau la formele vechi". În ciuda numărului mare de probleme, inerente oricărui început, procesele-verbale din perioada respectivă conduc, indubitabil, spre aceeaşi concluzie: obiectivul prioritar l-a constituit calitatea; în legătură cu aceasta, nota minimă de promovare era 6.

Ministrul şcoalelor, Spiru Haret, a instituit o comisie pentru orientarea ştiinţifică a şcolilor secundare, formată din personalităţi ale timpului, profesori din Bucureşti şi Iaşi, scriitori, redactori, critici literari; se urmărea aprecierea capacităţilor profesorilor de şcoli secundare. Printre membrii comisiei s-au numărat: Bogdan Duică, Garabet Ibrăileanu, Eugeniu Ionescu, Conta Kernbach. Aceştia au apreciat dăruirea şi instruirea deosebită a profesorilor. Laudativă a fost aprecierea marelui om de cultură Garabet Ibrăileanu.




 




vizite unice




 
   
Powered by www.ablog.ro
X
Termeni si conditii de utilizare